Ce este o Pagină web?

O pagină web este o resursă aflată în spaţiul web (WWW) din Internet, de obicei în format HTML sau XHTML (extensia numelui fişierului fiind de cele mai multe ori .html sau .htm) şi având hiperlinkuri (hiperlegături) pentru navigarea sim`plă (cu un singur clic de maus) de la o pagină sau secţiune de pagină la alta. Pagina web se numeşte astfel deoarece ea se poate afişa pe un monitor sau ecran de calculator şi se aseamănă într-o oarecare măsură cu o pagină de ziar. Lăţimea paginii web este de obicei astfel făcută ca ea să încapă pe lăţimea ecranului. În schimb înălţimea ei poate depăşi cu mult pe cea a ecranului. În aceste cazuri browserul şi mausul permit de obicei vizionarea simplă şi rapidă a întregii pagini, şi anume print "tragerea" ei în sus şi în jos, după dorinţă.

Pentru a furniza nu numai texte dar şi imagini şi sunete, paginile web utilizează deseori fişiere grafice sau sonore integrate, dar şi hiperlinkuri către alte resurse neintegrate în pagina respectivă.

De obicei furnizorul de informaţii îşi grupează şi organizează paginile în cadrul unui sit web, care la cerere, şi pentru a putea fi regăsit, primeşte un identificator unic în Internet numit URI.

Conţinut

O pagină web poate conţine:

* texte în cele mai diferite formate (forme, mărimi, culori, poziţii etc.)
* imagini (fişiere cu formatele .gif, .jpeg, .png ş.a.)
* audio (fişiere în formatele .mid, .wav ş.a.)
* conţinut multimedial interactiv care, pentru a fi văzut şi utilizat, necesită de obicei un plugin ca de ex. cu formatul Adobe Flash sau Adobe Shockwave
* miniaplicaţii (aşa-numite "applets") - subprograme care rulează la chemarea paginii şi care deseori oferă filme, imagini, interacţiune şi sunete.

Paginile web mai pot conţine şi elemente care nu sunt făcute pentru a fi afişate de browser. Aceste elemente pot fi:

* scripturi (de obicei în formatul JavaScript), care adaugă paginii funcţionalitate suplimentară (de exemplu creează efecte vizuale sau verifică datele introduse intr-un formular web),
* meta-etichete - furnizează informaţii despre pagină, instrucţiuni pentru roboţii motoarelor de căutare, etc. Cuvintele cheie şi celelalte descrieri din meta-etichete ajută motoarele de căutare să catalogheze pagina corect şi, în cazul acţiunilor de căutare, să ofere rapid informaţii şi rezul tate.
* foi de stil (aşa-numite "Cascading Style Sheets" sau "CSS"), care stabilesc modul cum este formatată pagina.

Prin web design sau webdesign se înţelege în general realizarea de situri web, de la momentul conceperii structurii şi interfeţei grafice şi până la finalizarea programării şi introducerea propriu-zisă a datelor - imagini, text, fişiere şi alte elemente - care alcătuiesc conţinutul sitului.

Ce este necesar pentru realizarea unui site

Orice sit web trece în mod necesar prin mai multe etape:

1. Concretizarea ideilor
2. Schiţarea elementelor vizuale şi compunerea structurii sitului
3. Programarea paginilor web în (HTML, CSS, Javascript etc.)
4. Testarea sitului
5. Schimbarea părţilor care nu corespund ţintei
6. Publicarea sitului pe Internet sau intranet
7. Modificarea ulterioară şi relansarea pe Internet, după nevoile clienţilor sau ale timpului

După stabilirea structurii sitului se intră în etapa conceperii unei interfeţe grafice care, pe lângă scopul pur estetic, trebuie să faciliteze accesul vizitatorilor la toate secţiunile publice ale sitului, să fie comprehensivă şi, nu în ultimul rând, să asigure şi încărcarea rapidă a paginilor, prin modul în care vor fi realizate diversele elemente grafice.

Din punctul de vedere al designului, siturile sunt în mare parte alcătuite din tabele cu linii invizibile în care se inserează imagini (siglă, imagini-simbol, butoane etc.) şi texte, în aşa fel încât aspectul să fie unitar şi să nu se sesizeze vizual organizarea tabelară. Celulele tabelelor *pot avea fundaluri colorate,

* pot fi alcătuite din imagini şi desene care se repetă pe orizontală sau pe verticală,
* pot fi umplute cu texturi mai mult sau mai puţin neregulate (ca pietrişul, frunzişul etc.)
* sau pot rămâne şi albe.

Este de notat că actualmente locul tabelelor a fost luat de popularul mod de formatare CSS, care reprezintă o soluţie mai "curată" din punctul de vedere al programării decât utilizarea tabelelor.

Astfel, graficianul utilizează iniţial un program de grafică (de exemplu, Adobe Photoshop sau Corel PhotoPaint) pentru a concepe un "instantaneu" al sitului respectiv. El creează forma butoanelor, dimensionează şi poziţionează sigla sitului, stabileşte locaţia meniurilor, dimensiunea şi aspectul textului, schema de culori a sitului, precum şi alte aspecte specifice. Datorită faptului că această imagine primară este apoi "tăiată" în imagini mai mici, care urmează să fie inserate în tabele sau definite în CSS, din punct de vedere grafic, siturile se supun aceloraşi reguli de compoziţie ca şi lucrările grafice tipărite, îmbinate însă cu o serie de parametri tehnici care permit implementarea ulterioară a elementelor de programare. Astfel, un "grafician de web" va lucra altfel decât un "grafician de print", încercând să anticipeze locurile unde pot apărea probleme potenţiale şi să găsească soluţii pentru a evita orice deformare a sitului, indiferent dacă urmează să fie utilizate dimensiuni relative sau absolute. De exemplu, un grafician de web ştie că este preferabil să utilizeze fundaluri de tip "culoare indicată din cod" sau de tip "imagine repetată pe axa x sau y", decât fundaluri dintr-o singură imagine foarte mare, care ar reduce mult viteza de încărcare a sitului.

După ce imaginea iniţială a fost împărţită în mai multe imagini mici, acestea se introduc în tabele sau se poziţionează cu ajutorul CSS, fie prin scrierea directă a codului HTML într-un program simplu de editare text, cum ar fi Notepad, fie prin utilizarea unui editor HTML, în general de tip WYSIWYG, cum ar fi Dreamweaver. Astfel se generează un prim "schelet" al sitului, denumit "mock-up", care simulează situl şi toate funcţiile lui, fără a avea însă conţinutul real, ci numai texte de tip lipsum şi imagini provizorii. În cazul în care este vorba de un sit simplu, cu puţine pagini, tot ce mai rămâne de făcut este introducerea conţinutului final. În cazul în care este vorba de un sit complex, de exemplu un catalog sau un magazin virtual, mock-up-ul intră în etapa de programare complexă, care poate utiliza limbaje mai complicate (de tip server-side ca de exemplu PHP, ASP, sau şi de tip client-side) precum şi baze de date.